Guvernul a identificat mai multe zone unde va aplica "măsuri severe" de reducere a cheltuielilor bugetare, astfel încât Legea pensiilor să poată fi aplicată, în condiţiile în care acest act normativ pune presiuni asupra bugetului, a declarat vineri, la RFI, şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă.
"Noi înşine am exprimat de nenumărate ori multe îngrijorări cu privire la presiunile majore care există în acest moment şi în perioada următoare în ceea ce priveşte structura cheltuielilor bugetare, unde avem o pondere a acestora în buget de peste 80% cu cheltuieli pentru personal, pensii, asistenţă socială, ceea ce lasă spaţiu de manevră foarte redus pentru alte cheltuieli bugetare de tipul investiţiilor majore în economie. Suntem conştienţi de această presiune. În acelaşi timp, vorbim despre o lege adoptată în Parlament, iar viziunea Guvernului Orban este că această lege trebuie respectată, pentru că ne-am angajat în faţa cetăţenilor că vom respecta toate drepturile salariale şi drepturile la pensie legale în vigoare şi garantăm plata acestora", a precizat Dancă.
Potrivit acestuia, în prezent, există soluţii pentru a acoperi această cheltuială. "La nivelul proiectului de buget pentru anul viitor, vor fi prezentate public. Sigur că impactul va fi o creştere suplimentară a deficitului pentru anul viitor, probabil undeva cu un 1% din PIB. Şi vom aplica măsuri severe de reducere în altă zonă de cheltuieli bugetare, pentru a face spaţiu şi loc pentru această presiune", a explicat Dancă.
Întrebat în ce zone vor fi aplicate aceste măsuri, şeful Cancelariei premierului a spus: "În zona de cheltuieli cu bunuri şi servicii, în zona de cheltuieli cu funcţionarea administraţiei publice".
"Noi ne-am asumat un program amplu de restructurare şi eficientizare a administraţiei publice. Un prim pas a fost făcut prin reducerea numărului de ministere de la 26 la 16, în acest moment, iar etapa următoare este cea legată de reorganizarea acestor ministere, prin comasarea mai multor agenţii şi instituţii subordonate, astfel încât să avem un aparat administrativ mult mai suplu şi eficient, care să răspundă nevoilor reale ale cetăţenilor. Există spaţiu în această zonă de reducere a cheltuielilor. De asemenea, vorbim despre alte zone, unde am putea gândi mai multe măsuri, care să lase resursa bugetară pentru alte priorităţi, vorbim despre zona cheltuielilor cu dobânzile. Chiar în rectificarea bugetară vreau să vă menţionez că au fost diminuate sumele pentru cheltuielile cu dobânzile cu aproximativ 500 de milioane de lei", a afirmat Ionel Dancă.
El a adăugat că Guvernul îşi propune, totodată, o îmbunătăţire a colectării veniturilor bugetare: "Numai din TVA, dacă este să ne uităm strict pe execuţia bugetară pentru anul în curs, avem un nivel al încasărilor sub program de aproximativ 4 miliarde de lei. Or, acest lucru nu poate fi tolerat şi considerăm că există spaţiu pentru o mai bună colectare a veniturilor fiscale, anul viitor. De asemenea, din zona de venituri nefiscale, prin declanşarea unor programe de investiţii, de acţiuni care să vizeze creşterea veniturilor bugetare, printr-o mai bună gestiune a companiilor de stat. Sunt zone unde se pot identifica resurse care să fie aduse la buget pentru asigurarea cheltuielilor prioritare".
Craiova, jud. Dolj - societatea civilă
UNIREA FACE PUTEREA! Împreună pentru binele tuturor cetăţenilor!
vineri, 29 noiembrie 2019
joi, 28 iunie 2018
UNIREA FACE PUTEREA SI PE PIATA SERVICIILOR FINANCIARE!
Stimati
cetateni,
Indiferent din ce colt de tara sunteti (avem
proceduri rapide de lucru la distanta), este timpul sa va mutati economiile
dvs. la casa de ajutor reciproc. Veti economisi astfel si banii si timpul dvs.
Economii:
- Beneficiul anual garantat (dobanda) este de minim 3% (in 2017 am acordat 3,5%) si, conform legii, nu se impoziteaza de catre ANAF.
- Nu se percep comisioane de administrare.
- Cotizatiile pot fi retrase oricand, partial sau total, fara penalitati.
Imprumuturi:
- Rata anuala a dobanzii este fixa pe toata durata imprumutului si are valori in functie de tipul de imprumut accesat si de durata acestuia. De retinut ca, fiind calculata regresiv, dobanda efectiva se comprima intre 2,5 si 7,7% pe an.
- Tipurile de imprumut acordate si ratele anuale de dobanda sunt:
- Pentru a face comparatii cu alte oferte existente pe piata financiara din Romania va recomandam sa rulati calculatorul de rate si dobanzi de pe site-ul CAR. Va asiguram ca nu veti gasi imprumuturi mai ieftine decat ale noastre!
- Termenul maxim de rambursare este de 36 luni.
- Se poate imprumuta de 3 ori suma cotizata, maxim 40.000 lei.
- Imprumutul se garanteaza cu 2-3 giranti, in functie de marimea sumei imprumutate.
Detalii pe http://car-coeziuneasociala.blogspot.ro
UNIREA FACE PUTEREA
SI PE PIATA SERVICIILOR FINANCIARE! Va asteptam, indiferent din ce colt al
Romaniei, al Europei sau al lumii sunteti!
luni, 6 februarie 2017
Iata ce transmit pe Facebook protestatarii "frumosi si liberi"
Mihai Valinte a distribuit postarea publicată de Sabin Gherman.
Sabin Gherman
Din Banat:
"Dacă până săptămâna viitoare partidul nu scapă de Dragnea, Grindeanu şi Iordache, Timişoara se declară primul oraş liber de PSD"
(Lavinia Bălulescu)
"Dacă până săptămâna viitoare partidul nu scapă de Dragnea, Grindeanu şi Iordache, Timişoara se declară primul oraş liber de PSD"
(Lavinia Bălulescu)
joi, 1 decembrie 2016
Călin Georgescu demolează „sistemul” din ultimii 26 de ani: Istoria este trunchiată în școli. Cum să-l schimbi pe Mihai Viteazul cu Lucian Boia, un TRĂDĂTOR de neam? Nimic nu e mai presus decât veșnicia neamului meu
Directorul Executiv al Instituției ONU pentru Indicele Global
al Sustenabilității, Călin Georgescu, a vorbit la Televiziunea Română
despre situația economică a țării noastre.
Georgescu l-a criticat pe profesorul de istorie Lucian Boia, despre care a spus că este un „trădător de neam”.
Călin Georgescu afirmă cu tărie că România este mult mai bogată în
resurse decât orice țară în Europa, iar capacitatea ei organică de a se
reface este foarte mare, deoarece românul are calități native în acest
sens.
„România, astăzi, este mult mai bogată ca Germania și ca orice
țară din Europa. Prin ce are ca vocație a tinerilor și oamenilor. Țara
noastră se poate reface cel mai ușor și cel repede dintre toate țările
lumii. Avem asta în sânge. Tot ce avem nevoie este de un steag, de un
steag pentru care să luptăm. Nicio țară nu are ce avem noi. Ceea ce
avem ca resursă, nu are nimeni. Planul Marshall, așa cum a fost el, a
luat exact baza și fundamentul dezvoltării durabile.
România are exact schema de dezvoltare a unei națiuni în ultimul
moment. Mesajul meu este un mesaj de trezire, să înțelegem că avem
curajul și voința de nestrămutat de a ști cine suntem, de a ști ce
înseamnă simțămintele și trăirile noastre”, a spus Georgescu la TVR.
Propus pentru funcția de prim-ministru de către o parte a
societății civile, Georgescu a abordat și problema educației în România.
Acesta spune că schimbările operate în școală au bulversat elevii,
educația contribuind la dorința acestora de a părăsi țara.
Georgescu l-a criticat pe profesorul de istorie Lucian Boia, despre care a spus că este un „trădător de neam”.
„Școala este distrusă, directorii de liceu sunt numiți de comisii
formate din analfabeți. Păi dascălul este un zeu, el formează caractere
umane în țara asta. Școala este distrusă, prin diferite feluri...de manuale
alternative. Am întrebat și eu pe cineva: Cum e domne' cu manualele astea alternative? Dumneata ai o mamă alternativă?
Istoria cum poți s-o schimbi? Îl schimbi pe Mihai Viteazul cu Lucian
Boia, trădător de neam? Istoria este trunchiată. Azi, istoria se
studiază o oră pe săptămână și avem pretenția ca tinerii să stea în
România. Păi cum să stea în România, când el nici nu știe și nici nu
înțelege despre ce e vorba. Ești european, dar ești român în primul
rând. Din cauza aceasta, în Occident românii sunt considerați ca un
calificativ, nu o națiune. Eu sunt mândru că sunt român, dar nu sunt
mândru când un politician român vorbește în afară. Pentru că el nu știe
ce spune”.
În ceea ce privește politica internă și externă a țării, Georgescu
consideră că Uniunea Europeană și NATO sunt niște mijloace de
îmbunătățire a vieții pentru România, nu niște scopuri în sine. Acesta a
criticat faptul că România nu și-a negociat mai bine intrarea în
„clubul” UE.
Georgescu spune că politica externă a României trebuie să fie a
dialogului, a discuțiilor cu orice țară, având în minte deviza „Nimic nu
e mai presus decât veșnicia neamului meu”. Călin Georgescu spune că
Mihai Eminescu a fost „cel mai mare om politic al națiunii române”.
„Noi nu spunem nimic, nicăieri. În 26 de ani, noi am regresat
istoric imens. Am pierdut acest tren. Nu mai spunem nimic în niciun
proiect mare, nu mai avem diplomație. Nu mai știm să dialogăm, să
negociem. UE și NATO nu sunt obiective, ci mijloace. UE este un doar un
club în care suntem acționari. E o corporație. Ea nu este în slujba mea
ca țară, să ne-ajute. Acolo te duci și negociezi. România nu a negociat
nimic. România a intrat în UE cu capul în gard. Nu a negociat nimic,
nimic, am dat totul pe gratis, zero. Eu sunt pentru Europa, Europa
Națiunilor, a identității.
Vechea și adevărata școală diplomatică spune așa: trebuie să te ai
bine cu toată lumea, în special cu cei mari. Tot ce faci, faci în
idealul național. Nimic nu e mai presus decât veșnicia neamului meu.
Orice pot să fac, dar nu mă vând. Dialoghez, pacea este singurul lucru
ce poate salva această lume. Și rușii, și americanii și ungurii doresc
să trăiască în pace. Doar că lăcomia marilor corporații manipulează
lumea și creează conflicte. Pentru profit. Cele mai mari 200 de
corporații stăpânesc 150 de țări. Punct”, a afirmat Călin Georgescu la
Televiziunea Națională.
miercuri, 30 martie 2016
DNA = "IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ" sau instrument al luptei fara scrupule, in stil mafiot, pentru puterea politica?
30 martie 2016
Nr. 386/VIII/3
COMUNICAT
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 martie 2016, a inculpatei:
VASILESCU LIA OLGUȚA, primar al municipiului Craiova, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- luare de mită (4 infracțiuni),
- folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (3 infracțiuni),
- spălare de bani.
De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 30 martie 2016, față de inculpații:
PREDA RADU COSMIN, administratorul public al Craiovei, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de complicitate la luare de mită,
POPESCU ELENA DANIELA, reprezentant al unei asociații non profit, sub aspectul săvârșirii a patru infracțiuni de complicitate la luare de mită.
Din ordonanțele întocmite de procurori a rezultat că există date și probe potrivit cărora:
În cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulți oameni de afaceri au fost determinați de candidatul Vasilescu Lia Olguța, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări. În scopul obținerii acestor foloase, inculpata s-a folosit de influența pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreședinte al organizației județene a unui partid politic.
„Donațiile” respective, estimate la 135.907 euro, făcute în condițiile de mai sus, s-au concretizat atât în realizarea de materiale electorale, dar și pentru organizarea unor spectacole în susținerea campaniei inculpatei. Materialele respective au fost folosite de inculpată, cunoscând că provin din săvârșirea infracțiunii de folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Într-un context diferit, în cursul anului 2014, inculpata Vasilescu Lia Olguța a pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri, pentru și printr-o asociație non profit, cu titlu de mită, suma totală de 544.209, 33 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu.
Concret, în perioada respectivă, inculpata Vasilescu Lia Olguța, direct sau prin intermediari, beneficiind de ajutorul celorlalți inculpați, a solicitat oamenilor de afaceri care aveau în derulare contracte cu Primăria Craiova, să efectueze sponsorizări către asociația reprezentată de inculpata Popescu Elena Daniela, în vederea efectuării unor lucrări de reabilitare a fațadelor unor clădiri din municipiul Craiova.
Oamenii de afaceri au acceptat solicitările formulate de inculpata Vasilescu Lia Olguța în considerarea atribuțiilor pe care aceasta le avea în calitate de primar, pentru a nu întâmpina din partea edilului dificultăți în buna desfășurare a contractelor, în efectuarea plăților și în recepționarea lucrărilor.
De asemenea, edilul a beneficiat în mod direct de avantaje nepatrimoniale constând în acumularea de capital electoral, aspecte invocate deja în spațiul public într-o emisiune televizată din data de 02 martie 2016.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații Preda Radu Cosmin și Popescu Elena Daniela trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați,
b) să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinței,
c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați,
d) să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a organelor judiciare,
e) să comunice periodic, conform programului de supraveghere, informații relevante despre mijloacele sale de existență;
f) să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar,
g) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Inculpaților Preda Radu Cosmin și Popescu Elena Daniela li se atrage atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 31 martie 2016, inculpata Vasilescu Lia Olguța urmează să fie prezentată Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
sâmbătă, 13 februarie 2016
Corpul de control al Primului-ministru a efectuat o acţiune de documentare în legătură cu situaţia indemnizaţiilor plătite revolutionarilor, în perioada 1990 - 2014. Rezultatul este de-a dreptul socant.
GUVERNUL ROMÂNIEI
CORPUL DE CONTROL AL PRIMULUI-MINISTRU
B-dul Iancu de Hunedoara nr. 3-5, Corpul C tel. 021 408 7500, fax 021 317 0280
CORPUL DE CONTROL AL PRIMULUI-MINISTRU
B-dul Iancu de Hunedoara nr. 3-5, Corpul C tel. 021 408 7500, fax 021 317 0280
NOTĂ DE INFORMARE
privind documentarea efectuată în legătură cu situaţia indemnizaţiilor plătite,
în perioada 1990 - 2014, urmaşilor eroilor-martiri ai Revoluţiei române din
decembrie 1989 şi Iuptătorilor pentru victoria Revoluţiei române din decembrie
1989
Corpul de control al primului-ministru a efectuat o acţiune de documentare în legătură cu situaţia indemnizaţiilor plătite, în perioada 1990 - 2014, urmasilor eroilor-martiri ai Revoluţiei române din decembrie 1989 şi Iuptătorilor pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989.
I. Despre categoriile de titluri şi drepturile acordate, în perioada 1990 -2004, urmaşilor eroilor-martiri ai Revoluţiei române din decembrie 1989 şi Iuptătorilor pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989
În baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşi/or acestora, precum şi răniţi/or din timpul Revoluţiei din decembrie 1989 (intrată în vigoare la data de 01.12.1990) au fost acordate următoarele două titluri:
√ "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" - acordat celor care„şi-au jertfit viaţa pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989";
√ "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" - acordat celor care au fost răniţi în luptele pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989.
Prin acelaşi act normativ s-au prevăzut următoarele tipuri de pensii:
- pensia de urmaş, în cuantum de 2.250 ROL lunar (n.n. salariul minim brut pe ţară în anul 1990 a fost de 2.000 ROL) pentru fiecare urmaş;
- pensia de invaliditate, acordată în funcţie de gradul de invaliditate.
Pe lângă pensii, urmaşii eroilor-martiri ai revoluţiei, răniţii, precum şi pensionarii de invaliditate care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă în lupta pentru victoria revoluţiei, beneficiau şi de alte drepturi, stabilite prin lege.
Ulterior, s-a prevăzut că titlul de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" se conferea şi celor care:
√ au fost reţinuţi în perioada 16-22 decembrie 1989 ca urmare a participării la manifestaţiile pentru victoria revoluţiei (Legea nr. 43/1991 privind modificarea şi completarea Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşi/or acestora, precum şi ră niţilor din timpul Revoluţiei din decembrie 1989);
√ în perioada 16-25 decembrie 1989, s-au remarcat prin fapte deosebite în lupta pentru victoria revoluţiei (Legea nr. 30/1996 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşllor acestora, ră nrţilolâ “telor care au fost reţinuţi in perioada 16-22 decembrie 1989 ca urmare a participă rii la acţiunile revoluţiei, precum şi celor care au participat direct, în perioada 16-25 decembrie 1989, la luptele pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989).
Il. Despre categoriile de titluri şi indemnizatiile acordate, după anul 2004, în baza Legii nr. 341/2004, urmasilor eroilor-martiri ai Revolutiei române din decembrie 1989 şUuDtătoriIor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989
Corpul de control al primului-ministru a efectuat o acţiune de documentare în legătură cu situaţia indemnizaţiilor plătite, în perioada 1990 - 2014, urmasilor eroilor-martiri ai Revoluţiei române din decembrie 1989 şi Iuptătorilor pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989.
I. Despre categoriile de titluri şi drepturile acordate, în perioada 1990 -2004, urmaşilor eroilor-martiri ai Revoluţiei române din decembrie 1989 şi Iuptătorilor pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989
În baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşi/or acestora, precum şi răniţi/or din timpul Revoluţiei din decembrie 1989 (intrată în vigoare la data de 01.12.1990) au fost acordate următoarele două titluri:
√ "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" - acordat celor care„şi-au jertfit viaţa pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989";
√ "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" - acordat celor care au fost răniţi în luptele pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989.
Prin acelaşi act normativ s-au prevăzut următoarele tipuri de pensii:
- pensia de urmaş, în cuantum de 2.250 ROL lunar (n.n. salariul minim brut pe ţară în anul 1990 a fost de 2.000 ROL) pentru fiecare urmaş;
- pensia de invaliditate, acordată în funcţie de gradul de invaliditate.
Pe lângă pensii, urmaşii eroilor-martiri ai revoluţiei, răniţii, precum şi pensionarii de invaliditate care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă în lupta pentru victoria revoluţiei, beneficiau şi de alte drepturi, stabilite prin lege.
Ulterior, s-a prevăzut că titlul de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" se conferea şi celor care:
√ au fost reţinuţi în perioada 16-22 decembrie 1989 ca urmare a participării la manifestaţiile pentru victoria revoluţiei (Legea nr. 43/1991 privind modificarea şi completarea Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşi/or acestora, precum şi ră niţilor din timpul Revoluţiei din decembrie 1989);
√ în perioada 16-25 decembrie 1989, s-au remarcat prin fapte deosebite în lupta pentru victoria revoluţiei (Legea nr. 30/1996 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşllor acestora, ră nrţilolâ “telor care au fost reţinuţi in perioada 16-22 decembrie 1989 ca urmare a participă rii la acţiunile revoluţiei, precum şi celor care au participat direct, în perioada 16-25 decembrie 1989, la luptele pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989).
Il. Despre categoriile de titluri şi indemnizatiile acordate, după anul 2004, în baza Legii nr. 341/2004, urmasilor eroilor-martiri ai Revolutiei române din decembrie 1989 şUuDtătoriIor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989
Prin Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptă torii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004 au fost instituite următoarele titluri:
√ "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989" - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta;
√ "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989", care cuprinde următoarele categorii:
1. Luptător Rănit - atribuit celor care au fost răniţi în luptele pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta;
2. Luptător Reţinut - atribuit celor care au fost reţinuţi de forţele de represiune ca urmare a participării la acţiunile pentru victoria Revoluţiei;
3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989;
√ Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică.
Conform dispoziţiilor art. 4 alin. (2) - (4) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, urmaşii eroilor-martiri, luptătorii răniţi şi cei reţinuţi, precum şi cei remarcaţi prin fapte deosebite, au dreptul la o indemnizatie lunară reparatorie, calculată conform legii.
Ill. Despre alte drepturi acordate urmaşilor eroilor-martiri şi tuturor categoriilorpde luptători penţţu „victoria Revolutiei din decembrie 1989, în temeiul Legii nr. 341/2004
Potrivit dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, urmaşii eroilor-martiri, precum şi toate categoriile de luptători pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, beneficiază, pe lângă indemnizaţia calculată conform prevederilor legii, şi de alte drepturi din care menţionăm unele dintre ele, respectiv:
1) prioritate în asigurarea unei locuinţe din fondul disponibil de locuinţe sociale, în localitatea de domiciliu;
2) stabilirea chiriei la nivelul minim prevăzut de lege pentru locuinţele din fondul locativ de stat;
3) cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitaţie, din fondul de stat, a unui spaţiu comercial sau de prestări servicii corespunzător, cu 'o suprafaţă utilă de până la 100 m2;
4) acordarea unei subvenţii de stat egale cu 50% din dobânda aferentă unui credit bancar de până la 20.000 euro, contractat pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe în localitatea de domiciliu;
5) atribuirea, în limita posibilităţilor, în proprietate şi cu clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii, a 10.000 m2 de teren în extravilan şi500 m2 de teren în intravilan;
6) atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci;
7) transportul urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi, anual, 12 călătorii gratuite pe calea ferată, la clasa I, dus-întors, cu toate categoriile de trenuri de călători;
8 ) scutirea de la plata taxelor şi impozitelor pentru o locuinţă din proprietate şi terenul aferent acesteia;
9) acordarea unei indemnizaţii lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă;
10) pensionarea cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard, prevăzută de lege;
De retinut ca drepturile acordate în conformitate cu Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt considerate venituri, nu se impozitează si nu afectează acordarea altor drepturi.
·
IV. Despre
situaţia certificatelor preschimbate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.
341/2004, cu modificările si completările ulterioare
Prin Ordinul Secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 nr. 1 14/2010 (intrat în vigoare Ia data de 07.07.2010) privind certificarea listei finale cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate preschimbate conform pre vederilor Legii recunoştinţei faţă de eroii»- martiri şi luptă torii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 s-a certificat „lista finală cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate preschimbate" conform prevederilor Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările
ulterioare. Această listă a fost publicată în Monitorul Oficial, sub formă de tabel, şi conţine următoarele date: categoriile de posesori ai titlurilor/calităţii, numele şi prenumele titularului, prenumele părinţilor, data şi locul naşterii, seria şi numărul certificatului doveditor preschimbat.
Potrivit acestei liste, Ie-au fost preschimbate certificatele, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, următoarelor categorii de persoane:
√ Urmaşi ai eroilor martiri ai Revoluţiei române din decembrie 1989: 2.059 persoane (serie certificat UEM);
√ Luptători pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 - răniţi: 2.226 persoane (serie certificat LRT);
√ Luptători pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 - reţinuţi: 588 persoane (serie certificat LRE);
√ Luptători pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 - răniţi şi reţinuţi: 169 persoane (serie certificat LRR)
√ Luptători pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 - remarcaţi prin fapte deosebite: 16.012 persoane (serie certificat LRM).
V. Despre neatribuirea titlurilor prin decrete ale Preşedintelui României
În perioada 1991 - 2000, toate titlurile de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie1989" au fost conferite prin decrete ale Preşedintelui României, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Din anul 2004, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 341/2004 titlurile prevăzute în acest act normativ se atribuie, de asemenea, prin decret al Preşedintelui României, pe baza propunerilor privind persoanele cărora Ie-a fost aprobată cererea de preschimbare a certificatelor, a fost emis avizul pentru preschimbare de către Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Ie-a fost eliberat noul tip de certificat, înaintate Administraţiei Prezidenţiale, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 (Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor impotriva regimului comunist instaurat in România în perioada 1945-1989).
Având în vedere faptul că după data intrării în vigoare a Legii nr. 341/2004, respectiv data de 23.07.2004 şi până la data iniţierii acţiunii de documentare, nu au fost conferite, prin decret al Preşedintelui României, titlurile instituite prin Legea nr. 341/2004, Corpul de control al primului-ministru a solicitat Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România in perioada 1945-1989 (denumit în continuare Secretariatul de stat), prin adresa nr. 14/12.01.2015, transmiterea tuturor documentelor care să dovedească demersurile intreprinse de această instituţie pentru atribuirea de către Preşedintele României, prin decret, a noilor titluri prevăzute in Legea nr. 341/2004.
În adresa de răspuns nr. 311/15.01.2015, Secretariatul de stat a comunicat Corpului de control al primului-ministru faptul că „atribuirea titlurilor de către Preşedintele României se face după finalizarea activităţii de preschimbare" şi că „până în prezent nu este finalizată activitatea de soluţionare a contestaţiilor adresate Comisiei parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989”.
Aşadar, în perioada 23.07.2004 (data intrării în vigoare a Legii nr. 341/2004) -31.12.2014, Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 (Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989) nu a luat măsuri pentru transmiterea către Administraţia Prezidenţială a propunerilor privind persoanele îndreptăţite să Ii se confere titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin decret al Preşedintelui României.
În concluzie, după anul 2004, titlurile prevăzute în Legea nr. 341/2004 pentru persoanele cărora le-a fost aprobată cererea de preschimbare a certificatelor şi le-a fost eliberat noul tip de certificat, pe baza avizului Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, nu au fost atribuite prin decret al Preşedintelui României, aşa cum prevedea legea.
Vl. Date statistice privind evoluţia numărului de beneficiari ai pensiilor şi indemnizaţiilor reparatorii acordate în temeiul Legii nr. 42/1991 şi al Legii nr, 341/2004, în perioada 1991 - 2014, precum şi a cuantumului plăţilor efectuate către aceşti beneficiari
Din datele comunicate Corpului de control al primului-ministru de către Casa Naţională de Pensii Publice (adresa nr. B97/IC/14.01.2015), Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne (adresa nr. 592609/14.01.2015), Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale (adresa nr. A92/13.01.2015) şi Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii (adresa nr. 1313690111201 .2015) a rezultat că, în perioada1992 - 2014, au fost efectuate, de către casele de pensii, plăţi, reprezentând pensii şi indemnizaţii reparatorii pentru urmaşii eroilor-martiri şi revoluţionari, în cuantum total de 3.233.251.163,38 RON (n.n. suma cuprinde şi drepturile restante, precum cele cuvenite si achitate eşalonat).
Situaţia numărului de beneficiari de pensii şi indemnizaţii reparatorii, precum şi a cuantumului plăţilor efectuate către aceştia în perioada 1992 - 2014, întocmită pe baza datelor comunicate de cele patru case de pensii, se prezintă după cum urmează:
Potrivit datelor, în perioada 1992 - 2011 numărul beneficiarilor de pensii şi indemnizaţii reparatorii (urmaşi ai eroilor-martiri şi luptători pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989) a crescut de la 500 în anul 1992 la 17.109 în anul 2011.
Ulterior, in anul 2014, numărul acestora a scăzut la 11.433 persoane. Această scădere s-a datorat stopării plăţii indemnizaţiilor acordate luptătorilor remarcaţi prin fapte deosebite în perioada 2012 - 2014.
VII. Câteva situaţii constatate, prin sondai, în dosarele pentru preschimbarea certificatelor doveditoare pentru titlurile instituite prin Legea nr. 341/2004
Din analiza, prin sondaj, a unui număr de 32 dosare pentru preschimbarea certificatelor doveditoare pentru titlurile instituite prin Legea nr. 341/2004, aflate în evidenţa Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor Iuptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, au fost constatate următoarele situaţii:
a) Erori în baza de date (în format electronic) cuprinzând beneficiarii Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
Întrucât în evidenţa Secretariatului de stat au fost identificate persoane care aveau o vârstă înaintată la data desfăşurării Revoluţiei şi care deţin certificate ce atestă calitatea de luptători, echipa de control a solicitat dosarele nr. 14960, nr. 6194, nr. 15680, nr. 16237 şi nr. 7126.
Din fotocopiile actelor de identitate existente în dosarele puse la dispoziţie de către Secretariatul de stat, a rezultat faptul că înregistrările din baza de date a instituţiei pentru unele dosare sunt eronate, în fapt persoanele având un alt cod numeric personal decât cel înscris în evidenţă.
Cu titlu exemplificativ, prezentăm situaţia identificată în dosarul nr. 7126. Astfel, conform bazei de date a Secretariatului de stat, deţinătorul certificatului de luptător remarcat prin fapte deosebite din dosarul respectiv avea codul numeric personal 1016511XXXXXX, respectiv vârsta de 88 ani în anul 1989. Conform fotocopiei cărţii de identitate existentă în cuprinsul dosarului, această persoană are codul numeric personal 1651122XXXXXX.
b) Deţinerea unui certificat de luptător de către o persoană care la data desfăşurării Revoluţiei avea vârsta de 5 ani;
În cazul dosarului nr. 975 s-a constatat că o persoană, născută în oraşul Corabia, care în anul 1989 avea vârsta de 5 ani, a deţinut certificatul nr. 589/05.10.1991 care atestă calitatea de rănit în legătură cu evenimentele Revoluţiei române din 1989 şi certificatul de luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 -- rănit, seria RT nr. 00424/07.05.1997, ambele dobândite în baza Legii nr. 42/1990.
În declaraţia pe proprie răspundere, existentă la dosar, aceasta a declarat următoarele: „Pe 22 decembrie 1989 (...). Bunica m-a îmbrăcat şi am plecat împreună spre centrul oraşului". „(. . .) Din jurul meu se auzea <Jos Ceauşescu, .Jos dictatorul, Jos tiranul> şi <victorie>. Am strigat <Victorie> şi am ridicat douã degete în semn de victorie; mentionez că eram in braţele bunicii." (s.n.)
În aceste împrejurări, aceasta ar fi suferit vătămări corporale datorate unei busculade care a avut loc în municipiul Craiova, judeţul Dolj, la data de 22.12.1989.
Conform adresei nr.461 /P/1 990 din data de 08.02.2004 care ar fi fost emisă de către „Parchetul Militar Craiova" rezultă că persoana în cauză ar fi fost rănită „in urma unei busculade"cu toate că „nu s-a intocmit act de constatare medico -legală in acest caz".
c) Schimbarea calităţii de luptător rănit în erou-martir în cazul unei persoane decedate după 15 ani de la Revoluţia din decembrie 1989 din cauze care nu au avut legătură cu aceasta;
În cazul dosarului nr. 19749, soţia unui luptător rănit în Revoluţia din decembrie1989 a solicitat, după decesul acestuia din anul 2005, preschimbarea calităţii soţului decedat, din luptător-rănit în erou-martir, precum şi dobândirea calităţii de urmas al eroului-martir, împreună cu fiica sa (născută în anul 2001).
Certificatul medical constatator al decesului nr. 1471/19.09.2005 menţionează la rubrica „alte stă ri morbide care au contribuit la _deces dar fãrã legã tură cu boala sau starea morbidã care I-a provocat" (s.n.) „sechele post plăgi impuşcate membru inferior drept şi fesa dreaptă". Conform acestui document decesul soţului nu a survenit în legătură cu rănile dobândite în timpul desfăşurării Revoluţiei din decembrie 1989.
Cu toate acestea, aşa cum rezultă din baza de date a Secretariatului de stat, atât soţia, cât şi fiica acestuia au calitatea de urmaş al eroului-martir şi deţin certificatele nr. UEM - O nr. 00105 şi nr. UEM - O nr.00106.
Conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 341/2004, titlul de erou-martir se atribuie „celor care s~au jertfit in lupta pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta". (s.n.)
d) Situaţii în care mai mulţi membri ai aceloraşi familii au dobândit calitatea de luptător;
În cazul dosarelor nr. 20897, nr. 20337, nr. 20976, nr. 21118 şi nr. 18856 a fost constatată existenţa unei legături de rudenie între cei cinci titulari ai certificatelor de luptători, iar din înscrisurile existente în dosarele personale a rezultat că toţi cinci ar fi participat în data de 22 decembrie 1989 la evenimentele desfăşurate în oraşul Braşov. Participarea acestora Ia evenimente a fost dovedită cu inscrisuri identice, in formă şi conünut
Cu titlu de exemplu, menţionăm Declaraţia pe proprie răspundere, dată în anul 2007, de aceeaşi persoană, în cuprinsul căreia s-a menţionat că „grupul nominalizat mai sus s-a prezentat la OGA Braşov şi s-au interesat de starea apei potabile la Braşov". Deşi membrii „grupului nominalizat" ar fi trebuit să fie format din aceiaşi participanţi la evenimente, în cuprinsul fiecărei declaraţii depuse în dosarele nr. 20897, nr. 20337, nr. 20976, nr. 21118 şi nr. 18856, date de aceeaşi persoană, sunt nominalizate persoane diferite.
e) Documente care prezintă indicii de contrafacere a scrisului.
1) În cadrul dosarului nr. 20967 a fost depus documentul denumit „Act de confirmare, către Guvernul României", semnat şi parafat de un medic primar şi inregistrat la Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Braşov cu numărul 1739/16.03.2007, prin care se confirma faptul că un grup de persoane au adus la Direcţia sanitară „alimente confiscate de la Popota securităţii”.
Acelaşi document, cu acelaşi număr de înregistrare, a fost identificat şi în dosarul nr. 21118, conţinutul acestuia fiind însă modificat prin adăugarea/înlăturarea unor nume de persoane din grupul la care se face referire.
2) În aceleaşi dosare (nr. 20967 şi 21118) au fost identificate şi două înscrisuri, purtând acelaşi număr de înregistrare (A454/15.03.2007), emise de Spitalul Militar de Urgenţă Regina Maria Braşov, prin care se confirma faptul că un anumit grup de voluntari au asigurat transportul răniţilor sau decedaţilor în cadrul spitalului în timpul evenimentelor din decembrie 1989, însă numele persoanelor care au constituit grupul menţionat sunt diferite.
3) În cadrul dosarului nr. 21118, pentru confirmarea participării la desfăşurarea Revoluţiei din decembrie 1989, a fost prezentată şi adresa nr. 97/P/1990 din data de 10.05.2007 care, conform antetului, a fost emisă de Secţia Parchetelor Militare Bucureşti, dar are aplicată o ştampilă cu denumirea Parchetului Militar Braşov.
Împrejurările menţionate anterior pot constitui indicii privind săvârşirea infracţiunilor de fals material în inscrisuri oficiale şi uz de fals, fapte prevăzute şi sancţionate de Codul penal.
VIII. Propuneri
Transmiterea prezentei note de informare instituţiilor competente în soluţionarea aspectelor expuse.
Ion LAZĂR
Secretar de Stat
Șeful Corpului de control al primului-ministru
miercuri, 2 decembrie 2015
Piata mixta de servicii sociale este o solutie pentru dezvoltarea economica si incluziva
Despre Institutul de Economie Sociala:
IES este un program al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile,
un centru de resurse pentru asociatii si fundatii cu activitate
economica, case de ajutor reciproc, cooperative si intreprinderi
sociale. IES este editorul Atlasului Economiei Sociala in Romania.
www.ies.org.ro.
Despre Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile: FDSC este o organizatie neguvernamentala, independenta, infiintata in anul 1994, in cadrul unei initiative a Comisiei Europene. Fundatia dezvolta proiecte in domenii cum sunt educatie, economie sociala, cooperare pentru dezvoltare, incluziune sociala. Dezvolta si administreaza programe de finantare, campanii de promovare si advocacy pentru organizatiile neguvernamentale. Pana in acest moment, FDSC a facilitat finantarea a mai mult de 2000 de proiecte ale organizatiilor neguvernamentale, avand in un portofoliu de aproape 500 de proiecte puse in practica de peste 800 de organizatii neguvernamentale, de pe tot teritoriul Romaniei. Mai multe detalii se gasesc pe www.fdsc.roCea de-a cincea editie a Conferintei Nationale de Economie Sociala, organizata de Institutul de Economie Sociala, din cadrul Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC), alaturi de Uniunea Nationala a Caselor de Ajutor Reciproc, a avut loc la Bucuresti. Au fost dezbatute principalele progrese realizate de sectorul economiei sociale si care sunt solutiile pentru ca economia sociala sa ramana un actor cheie in combaterea saraciei si excluziunii sociale in Romania.
"Dupa cinci ani de la lansarea primei linii de finantare POSDRU, dedicate economiei sociale , ne intalnim sa discutam despre prioritatile pentru finantarea acestui domeniu in Romania. Este o intalnire inedita intre case de ajutor reciproc, ONGuri si intreprinderi de insertie, iar la sfarsitul zilei ne asteptam sa obtinem cateva rezolutii pentru viitorul finantarii economiei sociale. Din punctul nostru de vedere, al Institutului de Economie Sociala, ne dorim ca toate sectoarele active, care au dovedit rezultate, sa fie sprijinite si sa se bucure de politici publice care sa le lanseze atat intreprinderile sociale de insertie, cat si institutiile de tip case de ajutor reciproc, sau organizatii ale micilor producatori agricole. Piata mixta de servicii sociale este de asemenea una dintre solutiile pentru dezvoltarea economica incluziva, serviciile sociale cum ar fi cele de ingrijiri la domiciliu sau cele oferite de casele de ajutor reciproc ale pensionarilor contribuind la generarea de locuri de munca si la imbatranirea activa." declara Ancuta Vamesu, coordonatorul Institutului de Economie Sociala din cadrul FDSC.
Unul dintre subiectele dezbatute pe parcursul conferintei a fost gradul mare de excluziune financiara inregistrat in Romania. Un numar mare de persoane, in special din grupuri vulnerabile ce locuiesc in zonele rurale, se confrunta cu asemenea situatie. Doar 60% din populatie are acces la servicii financiar bancare in Romania. Casele de ajutor reciproc au un rol cheie in deservirea acestor categorii de cetateni se arata in documentul prezentat in conferintp privind Crearea unui eco-sistem pentru incluziunea financiara prin organizatiile economiei sociale. Cresterea rapida a gradului de indatorare a gospodariilor din Romania este un motiv de ingrijorare. Potrivit studiului Accesul la servicii financiare si indatorare, realizat de Institutul de Economie Sociala, Romania este una dintre tarile cu cel mai mare grad de indatorare a gospodariilor, din Uniunea Europeana. Mai multe detalii despre aceasta tematica se gasesc in raportul cercetarii, disponibil aici: http://www.ies.org.ro/library/files/raport_analiza_nevoi_-_general_fdsc.pdf .
In prezent, casele de ajutor reciproc se bucura de increderea a peste 1 million de membri, ce detin fonduri sociale, ceea ce a dus la un exces de lichiditate, este de parere Marioara Duna, Secretar General al Uniunii Nationale a Caselor de Ajutor Reciproc. Este necesara reforma cadrului legal, pentru a permite diversificarea tipurilor de servicii pe care casele le ofera.Cadrul legal actual este restrictiv si neincurajator.
Liviu Voinea, Viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei evidentiat gradul ridicat de capitalizare al caselor de ajutor reciproc din Romania si a subliniat cateva tendinte in sectoarelor cheie ale economiei sociale. Scaderea constanta a numarului de salariati din sectorul cooperatist de la aproximativ 0,9% din totalul salariatilor in 2010 la sub 0,7% in 2014, este una dintre caracteristicile amintite de acesta.
O alta tema de actualitate pentru dezvoltarea economiei sociale a fost lipsa instrumentelor financiare adecvate pentru intreprinzatorii mici si cei ce provin din grupuri vulnerabile, ce vor sa dezvolte afaceri in zone sarace, unde este dificil sa gaseasca instrumente financiare de sprijin, casele de ajutor reciproc avand in prezent imprumuturi destinate si acestor grupuri. Cu aceleasi dificultati se confrunta si organizatiile de economie sociala, intreprinderile sociale si cele de insertie. Lipsesc liniile de credit si institutiile financiare dedicate finantarii sociale cum ar fi bancile etice, banci cooperatiste instrumentele de garantare si fondurile de investitii sociale.
Participantii au dezbatut o serie de propuneri menite sa eficientizeze contributia economiei sociale la combaterea saraciei. Acestia au propus elaborarea unei strategii nationale de incluziune financiara care sa includa si promovarea educatiei financiare si de antreprenoriat social scoli. Au mai fost aduse in discutie si deblocarea programului de finantare destinat intreprinderilor de economie sociala in cadrul programului guvernamental de sprijin al IMM-urilor si adoptarea normelor Legii Economiei Sociale. Participantii au considerat ca este nevoie si de infiintarea unei platforme comune de actiune care sa reuneasca diversele sectoare care fac parte din economia sociala - ONG, case de ajutor reciproc, intreprinderi sociale de insertie. Propunerile finale elaborate de participanti urmeaza sa fie publicate in curand pe website-ul Institutului de Economie Sociala, www.ies.org.ro .
Evenimentula fost organizat in cadrul proiectului ICAR - incluziune prin micro-Credit si Ajutor Reciproc - strategie sustenabila a economiei sociale pentru ocupare si creare de intreprinderi, cofinantat prin Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013.
Despre Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile: FDSC este o organizatie neguvernamentala, independenta, infiintata in anul 1994, in cadrul unei initiative a Comisiei Europene. Fundatia dezvolta proiecte in domenii cum sunt educatie, economie sociala, cooperare pentru dezvoltare, incluziune sociala. Dezvolta si administreaza programe de finantare, campanii de promovare si advocacy pentru organizatiile neguvernamentale. Pana in acest moment, FDSC a facilitat finantarea a mai mult de 2000 de proiecte ale organizatiilor neguvernamentale, avand in un portofoliu de aproape 500 de proiecte puse in practica de peste 800 de organizatii neguvernamentale, de pe tot teritoriul Romaniei. Mai multe detalii se gasesc pe www.fdsc.roCea de-a cincea editie a Conferintei Nationale de Economie Sociala, organizata de Institutul de Economie Sociala, din cadrul Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC), alaturi de Uniunea Nationala a Caselor de Ajutor Reciproc, a avut loc la Bucuresti. Au fost dezbatute principalele progrese realizate de sectorul economiei sociale si care sunt solutiile pentru ca economia sociala sa ramana un actor cheie in combaterea saraciei si excluziunii sociale in Romania.
"Dupa cinci ani de la lansarea primei linii de finantare POSDRU, dedicate economiei sociale , ne intalnim sa discutam despre prioritatile pentru finantarea acestui domeniu in Romania. Este o intalnire inedita intre case de ajutor reciproc, ONGuri si intreprinderi de insertie, iar la sfarsitul zilei ne asteptam sa obtinem cateva rezolutii pentru viitorul finantarii economiei sociale. Din punctul nostru de vedere, al Institutului de Economie Sociala, ne dorim ca toate sectoarele active, care au dovedit rezultate, sa fie sprijinite si sa se bucure de politici publice care sa le lanseze atat intreprinderile sociale de insertie, cat si institutiile de tip case de ajutor reciproc, sau organizatii ale micilor producatori agricole. Piata mixta de servicii sociale este de asemenea una dintre solutiile pentru dezvoltarea economica incluziva, serviciile sociale cum ar fi cele de ingrijiri la domiciliu sau cele oferite de casele de ajutor reciproc ale pensionarilor contribuind la generarea de locuri de munca si la imbatranirea activa." declara Ancuta Vamesu, coordonatorul Institutului de Economie Sociala din cadrul FDSC.
Unul dintre subiectele dezbatute pe parcursul conferintei a fost gradul mare de excluziune financiara inregistrat in Romania. Un numar mare de persoane, in special din grupuri vulnerabile ce locuiesc in zonele rurale, se confrunta cu asemenea situatie. Doar 60% din populatie are acces la servicii financiar bancare in Romania. Casele de ajutor reciproc au un rol cheie in deservirea acestor categorii de cetateni se arata in documentul prezentat in conferintp privind Crearea unui eco-sistem pentru incluziunea financiara prin organizatiile economiei sociale. Cresterea rapida a gradului de indatorare a gospodariilor din Romania este un motiv de ingrijorare. Potrivit studiului Accesul la servicii financiare si indatorare, realizat de Institutul de Economie Sociala, Romania este una dintre tarile cu cel mai mare grad de indatorare a gospodariilor, din Uniunea Europeana. Mai multe detalii despre aceasta tematica se gasesc in raportul cercetarii, disponibil aici: http://www.ies.org.ro/library/files/raport_analiza_nevoi_-_general_fdsc.pdf .
In prezent, casele de ajutor reciproc se bucura de increderea a peste 1 million de membri, ce detin fonduri sociale, ceea ce a dus la un exces de lichiditate, este de parere Marioara Duna, Secretar General al Uniunii Nationale a Caselor de Ajutor Reciproc. Este necesara reforma cadrului legal, pentru a permite diversificarea tipurilor de servicii pe care casele le ofera.Cadrul legal actual este restrictiv si neincurajator.
Liviu Voinea, Viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei evidentiat gradul ridicat de capitalizare al caselor de ajutor reciproc din Romania si a subliniat cateva tendinte in sectoarelor cheie ale economiei sociale. Scaderea constanta a numarului de salariati din sectorul cooperatist de la aproximativ 0,9% din totalul salariatilor in 2010 la sub 0,7% in 2014, este una dintre caracteristicile amintite de acesta.
O alta tema de actualitate pentru dezvoltarea economiei sociale a fost lipsa instrumentelor financiare adecvate pentru intreprinzatorii mici si cei ce provin din grupuri vulnerabile, ce vor sa dezvolte afaceri in zone sarace, unde este dificil sa gaseasca instrumente financiare de sprijin, casele de ajutor reciproc avand in prezent imprumuturi destinate si acestor grupuri. Cu aceleasi dificultati se confrunta si organizatiile de economie sociala, intreprinderile sociale si cele de insertie. Lipsesc liniile de credit si institutiile financiare dedicate finantarii sociale cum ar fi bancile etice, banci cooperatiste instrumentele de garantare si fondurile de investitii sociale.
Participantii au dezbatut o serie de propuneri menite sa eficientizeze contributia economiei sociale la combaterea saraciei. Acestia au propus elaborarea unei strategii nationale de incluziune financiara care sa includa si promovarea educatiei financiare si de antreprenoriat social scoli. Au mai fost aduse in discutie si deblocarea programului de finantare destinat intreprinderilor de economie sociala in cadrul programului guvernamental de sprijin al IMM-urilor si adoptarea normelor Legii Economiei Sociale. Participantii au considerat ca este nevoie si de infiintarea unei platforme comune de actiune care sa reuneasca diversele sectoare care fac parte din economia sociala - ONG, case de ajutor reciproc, intreprinderi sociale de insertie. Propunerile finale elaborate de participanti urmeaza sa fie publicate in curand pe website-ul Institutului de Economie Sociala, www.ies.org.ro .
Evenimentula fost organizat in cadrul proiectului ICAR - incluziune prin micro-Credit si Ajutor Reciproc - strategie sustenabila a economiei sociale pentru ocupare si creare de intreprinderi, cofinantat prin Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)